marți, 12 aprilie 2011

Fă bine atunci când trebuie

Fă bine atunci când eşti căutat, atunci când cineva are nevoie de binele tău. Nu fă bine pentru că aşa crezi tu, sau te gândeşti să-i faci o surpriză cuiva. Nu fă asta. E ca şi atunci când îi dai cuiva un pahar cu apă fără să ţi-l ceară. Îi dai pentru că aşa crezi tu că e bine sau că-i faci bine? Dacă lui nu-i este sete? Ce faci? I-l arunci în faţă? Si-i mai spui şi vreo două vorbe-n vânt cum că "eu am vrut să-ţi fac un bine, dar tu nu ai vrut". Păi nu mi-a fost sete... vine, timid, răspunsul.

Creaţia a început de la lucruri simple şi făcându-le zi de zi, a ajuns să le facă foarte bine, foarte precis, fără greşeală, atât de bine încât ochiul obişnuit le percepe foarte complicate. Priviţi natura - lucruri simple face şi astăzi şi va face şi mâine, nu va complica pe nimeni şi nimic. Nouă ni se pare totul aşa de complicat pentru că lucrurile simple nu au mai rămas simple.

Ochii noştri sunt de vină, nu mai văd. Ei doar privesc aievea şi nu văd simplitatea. Ceea ce ei percep este complicat şi ce este complicat va deveni şi mai complicat. De aici şi stresul din jurul nostru... Toţi alergăm în stânga şi în dreapta, urcăm, coborâm, ne stresăm, ne complicăm din ce în ce mai mult şi îmbătrânim fără să ne dăm seama şi atunci când ajungem să ne dăm seama este prea târziu. Dar ce e de făcut? Răspunsul este foarte simplu, dar atât de complicat în ochii noştri: opreşte-te, stai, analizează o clipă ceea ce faci şi pleacă din nou la drum cu "alţi ochi".

Fă lucruri simple, normale, fireşti. Nu fă surprize, nu încerca să surprinzi pe nimeni cu nimic.S-ar putea să ai tu surprize... Nu există surprize, pentru că totul este ştiut în Univers, nimic nu e nou şi deci nu există surprize. Şi dacă nu există surprize atunci noi de ce încă le mai facem? De ce nu facem lucruri simple, de ce ne place senzaţionalul, spectaculosul, neaşteptatul, surprinzătorul, minunatul, miraculosul...? Oricare ar fi răspunsul, cu siguranţă nu este un răspuns simplu. Veţi încerca să vă complicaţi, să vă scuzaţi, să fiţi diferiţi, senzaţionali pentru că aşa a-ţi învăţat să fiţi. De unde aţi învăţat nu e treaba mea, eu vreau să vă spun doar să vă opriţi, să vă dezvăţaţi de ce aţi fost învăţaţi şi să porniţi din nou la drum cu noi învăţături şi, culmea, aceste noi învăţături sunt aceleaşi învăţături vechi, învăţături izvorâte din simplitatea creaţiei.

Ţi-e sete? Cere o cană cu apă şi vei primi. Mulţumeşte şi ţi se va mai aduce şi altădată. Vrei să dai o cană cu apă? Aşteaptă să ţi se ceară şi abia atunci fă-o. Fă acest gest de bunătate fără să clipeşti, fă gestul cu sufletul. Orice bine ai face, fă-l atunci când ţi se cere şi aruncă totul din mână şi mergi de fă bine.  Ştiu că e greu când spun să nu mai faci surprize. Şi pentru mine a fost. Surpriza merge mână-n mână cu secretul. Secret înseamnă ascuns. Ascuns înseamnă neştiut de nimeni. Dacă nu e ştiut de nimeni atunci nu există. De ce ai vrea să faci ceva ce nu există? Pentru că e minumat? Pentru că e la modă? Pentru că aşa fac toţi oamenii? Lăsaţi lumea cu felul ei de vieţuire şi voi fiţi cu felul vostru. Parcă vă plăcea să fiţi spectaculoşi, miraculoşi, nu? Atunci fiţi aşa şi învăţaţi, din nou, să fiţi simpli. Fiţi extraordinar de simpli.

Adevărata minune stă în a vă aduce aminte ce este simplitatea.